1 Pavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Iisus Hristos – ca să vestesc aleşilor lui Dumnezeu credinţa şi cunoaşterea adevărului dreptei credinţea, 2 ca toţi să aibă nădejdea vieţii veşnice pe care Dumnezeu, care nu minte, a făgăduit-o mai înainte de toţi vecii; 3 El, la timpul potrivit, şi-a făcut cunoscut cuvântul prin propovăduirea încredinţată mie, după porunca Mântuitorului nostru, Dumnezeu – 4 către Tit, adevărat fiu în credinţa pe care o avem noi toţi împreună,b har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Hristos Iisus, Mântuitorul nostru.

5 Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui în ordine lucrurile care au mai rămas de făcut şi să numeşti prezbiteri în fiecare cetate, aşa cum ţi-am poruncit. 6 Prezbiterul trebuie să fie fără vină, bărbat al unei singure femei, având copii credincioşi, în afara oricărei învinuiri de depravare sau nesupunere. 7 Căci episcopul trebuie să fie fără vină, ca administrator al lui Dumnezeu; să nu fie arogant, mânios, beţiv, violent sau lacom de câştig necinstit. 8 Dimpotrivă, el trebuie să fie ospitalierc, iubitor de bine, cumpătat, drept, cuvios, înfrânat, 9 să se ţină cu tărie de cuvântul demn de încredere – cel învăţatd, ca să fie în stare să îndemne în învăţătura sănătoasă şi să-i înfrunte pe cei care vorbesc împotriva ei.

10 Pentru că sunt mulţi, mai ales dintre cei circumcişi, care sunt nesupuşi, palavragii şi înşelători; 11 acestora trebuie să li se închidă gura, fiindcă pentru un câştig necinstit, ei răvăşesc familii întregi, învăţând ceea ce nu trebuie. 12 Unul dintre ei, chiar un profet de-al lor, a spus: „Cretanii sunt întotdeauna mincinoşi, fiare rele, pântece leneşe”. 13 Mărturia aceasta este adevărată. De aceea ceartă-i cu asprime, ca să fie sănătoşi în credinţă 14 şi să nu se ia după basme iudaice şi după poruncile oamenilor care întorc spatele adevărului. 15 Toate sunt curate pentru cei curaţi; însă pentru cei întinaţi şi necredincioşi nimic nu este curat, ci şi mintea şi conştiinţa le sunt întinate. 16 Ei pretinde că-L cunosc pe Dumnezeu, însă prin faptele lor Îl neagă, fiind dezgustători,f nesupuşi şi incapabili de vreun lucru bun.

1 Tu însă spune lucrurile care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă. 2 Bătrânii să fie treji, demni de cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare. 3 Bătrânele, de asemenea, să aibă o purtare cum se cuvine sfinţilor, să nu fie bârfitoare şi nici robite de vin mult. Ele trebuie să îndemne la bine, 4 să le îndrume pe cele tinere să-şi iubească bărbaţii, să-şi iubească copiii, 5 să fie cumpătate, curate, să aibă grijă de casa lor, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu. 6 Pe cei tineri, de asemenea, îndeamnă-i să fie cumpătaţi, 7 în toate arătându-te că tu însuţi eşti model de fapte bune. Dă dovadă de învăţătură neschimbătoare, demnă, 8 arată că ai cuvânt sănătos, ireproşabil, pentru ca cei ce se împotrivesc să fie ruşinaţi şi să nu aibă nimic rău de spus despre noi. 9 Îndeamnă-i pe sclavi să se supună stăpânilor lor în toate privinţele, să fie plăcuţi, să nu le întoarcă vorba, 10 să nu fure nimic, ci să arate pe deplin bună credinţă, ca în toate să facă cinste învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.

11 Pentru că harul mântuitor al lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor, 12 învăţându-ne să părăsim fărădelegea şi poftele lumeşti, şi să trăim în veacul acesta în chip cumpătat, cu dreptate şi cucernicie, 13 aşteptând fericita nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Iisus Hristos, 14 care s-a dat pe Sine pentru noi, ca să ne răscumpere din nelegiuire şi să curăţească pentru Sine un popor ales, plin de râvnă pentru fapte bune. 15 Spune aceste lucruri, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea. Nimeni să nu te dispreţuiască!

1 Aminteşte-le să fie supuşi conducătorilor şi autorităţilor, să fie ascultători, să fie gata pentru orice faptă bună, 2 să nu defăimeze pe nimeni, să fie paşnici, arătând deplină blândeţe faţă de toţi oamenii. 3 Fiindcă şi noi eram în trecut fără minte, neascultători, amăgiţi, slujind poftelor şi plăcerilor de multe feluri, trăind în răutate şi invidie, duşmăniţi fiind de oameni şi duşmănindu-ne unii pe alţii.

4 Dar când s-a arătat bunătatea şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 5 El ne-a mântuit, nu datorită faptelor de dreptate pe care le-am săvârşit, ci datorită milei Lui. El ne-a mântuit prin spălareag naşterii din nou şi a reînnoirii făcute de Duhul Sfânth, 6 pe care l-a revărsat din belşug asupra noastră prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, 7 pentru ca noi să fim făcuţi drepţi prin harul Său şi să devenim moştenitori, după cum spune nădejdea vieţii veşnice.i

8 Cuvântul acesta este vrednic de crezare; şi vreau ca să spui răspicat aceste lucruri, pentru ca cei care cred în Dumnezeu să fie primii la fapte bune. Acestea sunt bune şi folositoare pentru oameni. 9 Fereşte-te de întrebările prosteşti, de genealogii, de certuri şi de dispute privind Legea, pentru că sunt nefolositoare şi zadarnice. 10 Cu omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, să nu mai ai nimic de-a face, 11 ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi păcătuieşte, fiind condamnat de propriile lui fapte.

12 Când îi voi trimite la tine pe Artemas sau pe Tihic, străduieşte-te să vii la mine, la Nicopole, căci acolo m-am hotărât să-mi petrec iarna. 13 Pe Zenas, învăţătorul Legii, şi pe Apolo trimite-i înainte şi ai grijă să nu le lipsească nimic. 14 Să înveţe şi ai noştri să fie primii la fapte bune, oricând este nevoie, şi să nu stea neroditori.

15 Te îmbrăţişează cei care sunt împreună cu mine. Îmbrăţişează-i pe cei ce ne iubesc în credinţă. Harul să fie cu voi toţi!