1 Pavel, Silvan şi Timotei către Biserica tesalonicenilor, în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Iisus Hristos: har vouă şi pace!

2 Îi mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi toţi, pomenindu-vă fără încetare în rugăciunile noastre, 3 când ne amintim de lucrarea credinţei, de strădania iubirii şi de răbdarea nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru.

4 Noi ştim, fraţi iubiţi de Dumnezeu, cum aţi fost aleşi, 5 fiindcă evanghelia noastră nu a ajuns la voi numai prin cuvânt, ci şi cu putere, prin Duhul Sfânt şi cu deplină convingere, pentru că ştiţi cum am fost între voi, pentru voi. 6 Iar voi ne-aţi urmat în toate, pe noi şi pe Domnul, primind cuvântul cu bucuria Duhului Sfânt în multe necazuri, 7 astfel încât aţi devenit un exemplu pentru toţi credincioşii din Macedonia şi Ahaia. 8 Căci, de la voi, cuvântul Domnului a răsunat nu numai în Macedonia şi în Ahaia, ci credinţa voastră în Dumnezeu s-a răspândit pretutindeni, aşa încât nici nu mai este nevoie să vorbim despre acest lucru. 9 Şi ei înşişi povestesc despre noi ce fel de primire am avut la voi şi cum v-aţi întors la Dumnezeu de la idoli, ca să-I slujiţi Dumnezeului celui Viu şi adevărat 10 şi ca să-L aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care El L-a înviat din morţi, pe Iisus, Cel ce ne mântuieşte de mânia care va veni.

1 Voi ştiţi, fraţilor, că venirea noastră la voi nu a fost zadarnică. 2 Aşa cum ştiţi, după ce am suferit şi am fost batjocoriţi mai înainte la Filipi, am prins curaj în Dumnezeul nostru să vă vestim evanghelia lui Dumnezeu, deşi aveam multe greutăţi. 3 Căci îndemnul nostru nu venea dintr-o rătăcire,a nici dintr-un gând necinstitb sau din viclenie, 4 ci, după cum am fost găsiţi vrednici de Dumnezeu să ne fie încredinţată evanghelia, aşa vorbim, nu ca să le fim pe plac oamenilor, ci lui Dumnezeu care ne încearcă inimile. 5 Şi, după cum ştiţi, niciodată nu am folosit cuvinte linguşitoare, nici nu am avut motive de lăcomie, Dumnezeu ne e martor, 6 nici nu am căutat să fim slăviţi de oameni, nici de voi, nici de alţii, 7 deşi, ca apostoli ai lui Hristos, puteam să o facem. Noi însă ne-am purtat cu blândeţe în mijlocul vostru, aşa cum se îngrijeşte o doică de copiii ei. 8 Atât de apropiaţi eram de voi, încât ne-ar fi plăcut să vă dăm nu numai evanghelia lui Dumnezeu, ci chiar vieţile noastre, fiindcă ne deveniserăţi cu-adevărat dragi. 9 Vă amintiţi, fraţilor, de munca şi de truda noastră: lucram zi şi noapte, ca să nu devenim o povară pentru nici unul dintre voi şi vă vesteam evanghelia lui Dumnezeu. 10 Voi sunteţi martori şi Dumnezeu, de asemenea, că ne-am purtat cu sfinţenie, cu dreptate şi fără greşeală faţă de voi, care credeţi. 11 Ştiţi că ne-am purtat cu fiecare dintre voi ca un tată faţă de copiii lui, 12 îndemnându-vă, încurajându-vă şi dând mărturie ca să vă purtaţi vrednic de Dumnezeu, cel care vă cheamă la Împărăţia şi la slava Sa.

13 De aceea îi mulţumim fără încetare lui Dumnezeu fiindcă, primind cuvântul pe care l-aţi auzit de la noi, nu l-aţi primit ca pe un cuvânt al oamenilor, ci, aşa cum este într-adevăr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu, cuvânt care lucrează în voi, cei care credeţi. 14 Căci voi, fraţilor, v-aţi purtat asemenea celor din Bisericile care sunt în Iudeea în Hristos Iisus, pentru că aţi pătimit din partea celor de acelaşi neam cu voi, ceea ce au suferit şi ei din partea iudeilor, 15 care L-au dat morţii pe Iisus Domnul la fel ca pe profeţi şi care ne-au persecutat şi pe noi. Ei nu îi sunt plăcuţi lui Dumnezeu şi sunt împotriva oamenilor, 16 împiedicându-ne să le vorbim neamurilor ca să fie mântuite. Ei au umplut, astfel, măsura păcatelor lor. Şi, la urmă, a venit asupra lor mânia lui Dumnezeu.

17 Dar noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi de voi pentru o vreme – însă am rămas cu inima la voi – am căutat şi mai mult să vă vedem faţă în faţă, cu şi mai mare dor. 18 De aceea am vrut să venim la voi – eu, Pavel, o dată, chiar de două ori – dar Satana ne-a împiedicat. 19 Care este nădejdea sau bucuria sau cununa noastră de laudă în faţa Domnului nostru Iisus Hristos la venirea Lui, dacă nu voi? 20 Căci voi sunteţi slava şi bucuria noastră.

1 De aceea, nemaiavând răbdare, ne-am hotărât să rămânem singuri în Atena 2 şi l-am trimis pe Timotei, fratele nostru, care lucrează împreună cu Dumnezeu pentru evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă încurajeze în credinţa voastră, 3 ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri, fiindcă ştiţi şi voi că pentru aceasta am fost meniţi.c 4 Şi când eram la voi, v-am spus de mai înainte că va trebui să îndurăm necazuri, după cum s-a şi întâmplat, şi ştiţi. 5 De aceea şi eu, nemaiavând răbdare, am trimis după veşti despre credinţa voastră, ca nu cumva să vă fi ademenit Ispititorul şi astfel munca noastră să devină zadarnică.

6 Dar acum s-a întors Timotei de la voi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi iubirea voastră şi că vă amintiţi întotdeauna cu iubire de noi, dorind să ne vedeţi, aşa cum şi noi dorim să vă vedem. 7 Din pricina aceasta, fraţilor, suntem mângâiaţi prin voi în orice strâmtorare şi necaz al nostru, prin credinţa voastră, 8 fiindcă acum parcă prindem viaţă dacă voi rămâneţi tari în Domnul. 9 Ce mulţumire putem să-I aducem lui Dumnezeu pentru voi, pentru toată bucuria pe care o avem datorită vouă înaintea Dumnezeului nostru? 10 Zi şi noapte, fără încetare Îl implorăm să vă putem vedea la faţă şi să împlinim ceea ce încă lipseşte credinţei voastre.

11 Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru şi Domnul nostru Iisus să ne călăuzească pe calea spre voi. 12 Iar pe voi să vă facă Domnul să creşteţi şi să prisosiţi în iubire unii faţă de alţii şi pentru toţi, aşa cum suntem şi noi faţă de voi, 13 ca să vă întărească inimile şi să fie fără vină, în sfinţenie, în faţa lui Dumnezeu, Tatăl nostru la venirea Domnului nostru Iisus Hristos, împreună cu toţi sfinţii Săi. Amin.

1 În rest, fraţilor, vă rugăm şi vă îndemnăm în Domnul Iisus să trăiţi aşa cum aţi învăţat de la noi, ca unii care trebuie să-I fiţi plăcuţi lui Dumnezeu – precum şi faceţi – şi să sporiţi tot mai mult în aceasta. 2 Ştiţi ce porunci v-am dat în Numele Domnului Iisus. 3 Căci voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră. Feriţi-vă de desfrânare! 4 Fiecare să ştie să-şi stăpânească propriul trupd în sfinţenie şi cinste, 5 nu în patima poftei, ca neamurile care nu-L cunosc pe Dumnezeu. 6 Nimeni să nu fie viclean şi să-l înşele pe fratele său într-un asemenea lucru,e fiindcă Domnul răzbună toate aceste fapte, aşa cum v-am spus şi v-am arătat mai înainte. 7 Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţenie. 8 De aceea, cel care dispreţuieşte toate acestea, nu dispreţuieşte un om, ci pe Dumnezeu, care vi-L dă pe Duhul Său Sfânt.

9 Despre iubirea frăţească nu mai aveţi nevoie să vă scriem, fiindcă voi aţi învăţat de la Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii 10 şi fiindcă aşa vă purtaţi faţă de toţi fraţii din întreaga Macedonie. Totuşi, vă îndemnăm, fraţilor, să prisosiţi şi mai mult în iubire 11 şi să căutaţi să vă purtaţi astfel: să trăiţi în pace, să vă vedeţi de treburile voastre şi să lucraţi cu mâinile voastre, aşa cum v-am poruncit, 12 să vă purtaţi cuviincios faţă de cei din afară şi să nu depindeţi de nimeni.

13 Fraţilor, cu privire la cei ce au murit nu vreau să vă las în neştiinţă, ca să nu vă întristaţi asemenea celor care nu au nădejde. 14 Fiindcă dacă noi credem că Iisus a murit şi a înviat, la fel, Dumnezeu, prin Iisus, îi va aduna împreună cu El pe cei care au murit.

15 Iar acestea vi le spunem după cuvântul Domnului: noi, care trăim şi care vom mai trăi încă la venirea Domnului, nu o vom lua înaintea celor morţi. 16 Căci Domnul, la porunca lui Dumnezeu,f cu glas de arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, va coborî din cer şi îi va învia mai întâi pe cei morţi în Hristos. 17 Apoi noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi cu ei în nori ca să-L întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi cu Domnul pentru totdeauna. 18 Aşadar încurajaţi-vă unul pe altul cu aceste cuvinte.

1 Cât despre timpuri şi vremuri, fraţilor, nu aveţi nevoie să vă scriu, 2 căci voi ştiţi bine că ziua Domnului va veni pe neaşteptate, ca hoţul noaptea. 3 Când se va zice: „Pace şi linişte!”g, atunci, pe neaşteptate, îi va lovi nimicireah, ca durerile pe femeia însărcinată, şi nu vor putea scăpa. 4 Dar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, ca ziua aceea să vă prindă pe neaşteptate, ca hoţul noaptea. 5 Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem nici ai nopţii, nici ai întunericului. 6 Aşadar, să nu dormim, ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji. 7 Căci cei care dorm, noaptea dorm, iar cei care se îmbată, noaptea se îmbată. 8 Noi, care suntem ai zilei, să veghem îmbrăcaţi cu platoşa credinţei şi a iubirii, având drept coif nădejdea mântuirii. 9 Căci Dumnezeu nu ne-a rânduit pentru mânie, ci ca să dobândim mântuirea prin Domnul nostru Iisus Hristos, 10 care a murit pentru noi aşa încât fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El. 11 De aceea, mângâiaţi-vă şi întăriţi-vă unii pe alţii, aşa cum faceţi deja.

12 Vă rugăm, fraţilor, să îi respectaţi pe cei care muncesc în mijlocul vostru şi pe cei care vă călăuzesc în Domnul şi vă îndeamnă. 13 Cinstiţi-i mult, cu iubire, pentru lucrarea lor. Trăiţi în pace între voi. 14 Vă îndemnăm, fraţilor, să-i mustraţi pe cei care trăiesc în dezordine, să-i încurajaţi pe cei temători, să-i sprijiniţi pe cei slabi şi să aveţi răbdare cu toţi. 15 Aveţi grijă ca nimeni să nu răsplătească răul cu rău, ci încercaţi întotdeauna să faceţi binele între voi şi faţă de toţi.

16 Bucuraţi-vă întotdeauna! 17 Rugaţi-vă fără încetare! 18 Mulţumiţi pentru toate! Căci aceasta este, într-adevăr, voia lui Dumnezeu pentru voi în Hristos Iisus. 19 Nu stingeţi Duhul! 20 Nu dispreţuiţi profeţiile! 21 Puneţi la încercare toate lucrurile, păstraţi ceea ce este bun 22 şi staţi departe de orice fel de răui!

23 Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe deplin, iar duhul, sufletul şi trupul vostru să fie păstrate fără pată până la venirea Domnului nostru Iisus Hristos. 24 Credincios este Cel care vă cheamă, şi care şi lucrează!

25 Fraţilor, rugaţi-vă şi pentru noi!

26 Salutaţi-i pe toţi fraţii cu o sărutare sfântă. 27 Vă rog stăruitor, pentru Domnul, ca această scrisoare să fie citită tuturor fraţilor.

28 Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi.